Despre Ştefan cel Mare şi Sfânt în date
| Spre „zările împărăteşti” (1457 - 1473) Perioada de început a domniei lui Ştefan cel Mare. | Marea rugăciune (1486 - 1504) Înălţarea majoritatăţii lăcaşurilor de cult. |
| Marea politică (1473 - 1486) Epoca de maximă înflorire economică şi militară. | „...pănă astăzi, îi zicu Sveti Ştefan vodă...” Ştefan cel Mare în istoria modernă şi contemporană. |
1450
februarie, 11. Ştefan este menţionat pentru prima oară într-un document emis de tatăl său, Bogdan al II-lea: „credinţa iubitului fiu al domniei mele, Ştefan voievod”.
1451
octombrie, 15. Bogdan al II-lea este ucis de oamenii lui Petru Aron, pe când se afla la o nuntă la Reuseni.
1457
aprilie, 12 (Marţea Mare) - Lupta de la Doljeşti, pe Siret, în apropierea Romanului. Ştefan, cu oastea sa de 6000 de oameni - moldoveni din Ţara de Jos şi munteni -, îl învinge pe Petru Aron.
1458
aprilie, 4. Tratatul moldo-polon de la Overchelăuţi. Ştefan cel Mare recunoaşte suzeranitatea regelui Cazimir al IV-lea Jagello.
1462
iunie, 22. Ştefan atacă cetatea Chilia, stăpânită de munteni şi de unguri. Acţiunea se încheie cu un eşec, agravat de rănirea domnului la glezna stângă.
1463
Începe şirul daniilor către Muntele Athos.
iulie, 5. Ştefan cel Mare se căsătoreşte cu Evdochia cea dreptcredincioasă, adică ortodoxă, „sora lui Semen ţarul”, fiica cneazului Alexandru (Olelko), Mare Cneaz de Kiev.
1464
aprilie, 28. Este menţionat Goian, primul pârcălab de Hotin, dovadă directă a faptului că cetatea revenise Moldovei.
1465
ianuarie, 22 - 26.Ştefan ocupă oraşul, apoi cetatea Chiliei, pe care Radu cel Frumos o stăpânea în numele sultanului. Sunt instalaţi aici, în calitate de pârcălabi, boierii Isaia şi Buhtea. Datorită acestei acţiuni, Moldova redevine o putere pontică deţinând controlul asupra gurilor Dunării şi a căilor comerciale care duceau spre Marea Neagră.
noiembrie, 4. Moare doamna Maria Oltea, mama lui Ştefan cel Mare. Este îngropată la Mănăstirea Probota.
1465 sau 1466
Se naşte Elena (Olena), fiica lui Ştefan cel Mare şi a doamnei Evdochia.
1466
iulie, 10. Este pusă piatra de temelie a Mănăstirii Putna, menită a fi necropola familiei domnului.
1467
noiembrie, 25. Moare Evdochia, soţia lui Ştefan cel Mare. Este înmormântată în Catedrala Mitropolitană din Suceava (Biserica Sfântul Gheorghe, Mirăuţi).
decembrie, 15 spre 16 - Lupta de la Baia împotriva regelui maghiar Matei Corvin. Înfruntarea a însemnat o biruinţă, incompletă şi scump plătită, a domnului Moldovei şi a marcat punctul cel mai înalt al tensiunii din relaţiile Moldovei cu Ungaria.
1469
iunie. Ştefan cel Mare, împreună cu 1.800 de călăreţi, face o incursiune în Transilvania în scopul de a-l captura pe Petru Aron. După ce-i trimise scrisori şi daruri ca din partea boierilor Moldovei care l-ar fi chemat să ia domnia, Ştefan cel Mare prinse viu pe cel ce îi ucisese tatăl şi pe care regele Matiaş îl favoriza împotriva sa, şi îi tăie capul.
septembrie, 3. În prezenţa domnului şi a familiei sale, a marilor boieri şi a multor credincioşi moldoveni, are loc ceremonia de sfinţire a Mănăstirii Putna. Slujba a fost săvârşită de Mitropolitul Teoctist al Moldovei, episcopul Tarasie al Romanului, clerici, şi - conform Analelor putnene - de egumenii tuturor mănăstirilor, în total, 64 de slujitori.
1470
martie, 7 - Lupta de la Soci. Oastea Moldovei trece în Ţara Românească şi obţine o victorie împotriva lui Radu cel Frumos la Soci. Hotărârea lui Ştefan de a începe războiul are la bază intenţia recâştigării Ţării Româneşti de partea politicii creştine.
martie - aprilie. Tătarii crimleni conduşi de Eminek năvălesc în Moldova şi devastează nordul ţării până la târgul Siret. Eminek este luat prizonier şi închis la Cetatea Albă.
august, 20 - Lupta de la Lipnic, pe Nistru. Oştile moldoveneşti i-au învins pe tătarii care făcuseră o incursiune în Moldova, eliberând robii capturaţi şi redobândind prăzile. Fiul marelui han Mamak este luat prizonier şi ucis.
1472
septembrie, 14 (Înălţarea Sfintei Cruci). Este oficiată căsătoria lui Ştefan cel Mare cu prinţesa bizantină de Theodoro (Mangop), Maria Asanina Paleologhina, rudă cu ultimul Împărat al Bizanţului, Constantin al XI-lea. În acel moment, principatul de Mangop reprezenta singura supraveţuire bizantină din zona Mării Negre. Căsătoria cu basilissa Maria a însemnat debutul celei mai glorioase perioade a domniei lui Ştefan cel Mare.
Sus
1473
Începe „cruciada moldovenească a lui Ştefan cel Mare” (N. Iorga) prin sistarea plăţii haracului către Poartă.
iunie, 17. Ieromonahul Nicodim termină de copiat Tetraevanghelul de la Humor, unde se află portretul de donator a lui Ştefan cel Mare. În însemnarea dedicatorie Ştefan se intitulează „binecredinciosul şi de Hristos iubitorul împărat”.
noiembrie, 8 (Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril). Ştefan împarte steaguri de luptă oştirii sale la Milcov şi intră în Ţara Românească, pornind războiul împotriva lui Radu cel Frumos, aliatul turcilor.
noiembrie, 21 - Lupta de la Cursul Apei (Vodnău, 45 km nord-est de Bucureşti). Radu cel Frumos este învins, oastea moldovenească se îndreaptă spre Târgşor şi Bucureşti.
noiembrie, 24. Cu mare greutate, domnul muntean se refugiază în cetatea sa de scaun - Dâmboviţa - pe care însă o părăseşte în noaptea de 23 spre 24 noiembrie. O zi mai târziu, Ştefan lua cetatea şi, odată cu ea, toate comorile, veşmintele, steagurile, precum şi pe doamna şi fiica domnului fugit. Pe tron este aşezat Basarab Laiotă.
decembrie, 23. Radu cel Frumos, în fruntea unei oştiri turco-muntene, îl înlătură pe Laiotă Basarab, apoi pătrunde în Moldova, jefuind şi prădând ţara până la Bârlad.
1474
martie, 14. Ca răspuns la prădăciunile din iarnă ale muntenilor şi ale turcilor, Ştefan face o nouă incursiune în Muntenia.
vara. Domnul Moldovei sprijină cu oşti acţiunea lui Basarab Laiotă în Ţara Românească, care îl sileşte pe Radu, împreună cu curtea şi boierii, să se refugieze în cetatea Giurgiului. Laiotă este din nou domn.
toamna. Laiotă este învins din nou. Radu ia domnia pentru a treia oară.
octombrie, 1. Ştefan cucereşte de la Radu cel Frumos cetatea Telejenului şi îl reinstalează domn pe Basarab Laiotă.
octombrie, 5. Basarab cel Tânăr (Ţepeluş), venit cu ajutor din Transilvania, îl atacă pe domnul muntean, dar este înfrânt de oştile lui Laiotă şi Ştefan.
octombrie, 20. După plecarea oştii moldovene, Basarab cel Tînăr se întoarce cu ajutor de la unguri şi ia tronul Ţării Româneşti.
noiembrie - decembrie. Radu cel Frumos redevine domn al Ţării Româneşti cu ajutorul turcilor lui Soliman Hadâmbul.
1475
ianuarie, 10 - Lupta de la Vaslui. Având sub steagurile sale între 40.000 şi 50.000 de oameni, Ştefan cel Mare îl învinge pe Soliman, beilerbeiul Rumeliei, la Vaslui. Pentru armata otomană, pierderile au fost uriaşe: circa 40.000 de ostaşi ucişi şi 4.000 de prizonieri din totalul de 120.000 de oameni.
ianuarie, 25. Ştefan cel Mare trimite o scrisoare circulară către curţile princiare din Europa, anunţând victoria de la Vaslui şi cerând crearea unei coaliţii antiotomane
iulie, 12. Ştefan cel Mare recunoaşte suzeranitatea regelui Ungariei, Matia Corvin, care se obligă să sprijine Moldova în lupta împotriva turcilor.
decembrie. Turcii cuceresc cetatea Mangopului (Crimeea) în urma unui asediu de 6 luni. Printre apărătorii cetăţii se găseau 300 de ostaşi trimişi de domnul Moldovei în ajutor cumnatului său Alexandru, conducătorul Mangopului.
1476
iulie, 26 - Lupta de la Valea Albă (Războieni). În vederea cuceririi cetăţilor Chilia şi Cetatea Albă şi pentru înlăturarea lui Ştefan, Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, hotărăşte o expediţie în Moldova. Ţara avea să fie lovită din trei părţi: dinspre nord de tătari, dinspre Marea Neagră de o flotă otomană şi de detaşamente turceşti şi tătărăşti, iar dinspre Dunăre, de Mahomed însuşi, ajutat de Laiotă Basarab, în fruntea a 150.000 de ostaşi. Pe când se îndrepta spre Dunăre, Ştefan s-a văzut confruntat cu nemulţumirea ostaşilor săi, spunând că „din cauza acestui război, tătarii răpesc pe soţiile noastre şi pe fiii noştri”. În faţa acestei realităţi domnul încuviinţă slobozirea lor pentru 15 zile. Lupta cu Mahomed s-a dat pe Pârâul Alb. Oastea de curte rămasă lângă voievod - între 10.000 şi 12.000 de oşteni - este înfrântă. Ştefan se retrage în munţi. Turcii înaintează, dar cetăţile Suceava, Hotin şi Neamţ rezistă asediului otoman. În faţa acestei rezistenţe, la care se mai adăuga foamea, ciuma şi o furtună care scufundase vasele cu hrană ale armatei otomane, Mahomed hotărăşte retragerea.
1477
mai, 8. O solie extraordinară condusă de Ioan Ţamblac este trimisă de Ştefan Senatului Veneţiei şi Vaticanului în care erau expuse evenimentele recente pe care Moldova le înfruntase. Pe de altă parte, domnul cerea sprijin împotriva turcilor.
noiembrie, 11. Ştefan intră în Ţara Românească şi alungă pe turci din ea, punând domn, în locul lui Basarab Laiotă, pe Basarab cel Tânăr (Ţepeluş).
decembrie, 19. Moare doamna Maria Asanina Paleologhina, cea de a doua soţie a lui Ştefan şi este înmormântată în necropola domnească de la Putna.
1478
vara. Are loc căsătoria lui Ştefan cu Maria Voichiţa, fiica lui Radu cel Frumos şi a Mariei Despina.
iunie, 16. Se naşte Bogdan, fiul lui Ştefan şi al Mariei Voichiţa, domn al Moldovei între anii 1504 - 1517.
1480
primăvara. Ştefan încheie pace cu turcii, obligându-se să plătească tribut 6.000 de florini (haraciul Ţării Româneşti era la acea dată de 14.000 de florini).
1481
iulie, 8 (Sfântul Mare Mucenic Procopie) - Lupta de la Râmnic. Adunând o mare oaste, la care s-au adăugat trupe transilvănene, în total cam 60.000 de oameni, călări şi pedeştri, Ştefan, însoţit de fiul său, Alexandru, intră în Ţara Românească. Lupta s-a dat la Râmnic şi „a biruit iarăşi Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu rugăciunile Preacuratei Maicii lui Dumnezeu şi ale tuturor sfinţilor şi cu rugăciunea Sfântului şi Slăvitului Procopie”.
1484
iulie, 14. După un asediu de 10 zile, cetatea Chilia, apărată de pârcălabii Ivaşco şi Maxim, este cucerită de flota şi armata sultanului Baiazid al II-lea.
august, 8. Cetatea Albă, apărată de pârcălabii Gherman şi Oană este ocupată de turci după 15 zile de asediu.
1485
septembrie, 15. Ştefan cel Mare prestează personal, la Colomeea, omagiu de vasalitate regelui polon Cazimir al IV-lea Jagello.
septembrie, 19. Cum Cetatea de scaun nu a vrut să se predea şi nici nu a putut fi cucerită, turcii au ars târgul Sucevei. Încă pe când Ştefan se afla în Polonia, o oaste alcătuită din turci şi munteni (30-40.000 de oameni) condusă de Ali paşa a intrat în Moldova cu intenţia de a pune domn la Suceava un pretendent, Petru Hroiot.
noiembrie, 16 - Lupta de la Cătlăbuga. Se poate aproxima că Ştefan a intrat în Moldova spre sfîrşitul lunii septembrie, având alături şi 3000 de călăreţi polonezi. Trupele turceşti şi muntene începuseră deja retragerea. După mai multe ciocniri moldo-polono-turceşti are loc lupta de la Cătlăbuga (în sudul Moldovei, între Prut şi Nistru), împotriva turcilor lui Bali bei Malcocioglu, sangecbeiul de Silistra, câştigată de Ştefan şi aliaţii săi.
Sus
1486
martie, 6 - Lupta de la Şcheia. Eşecul militar de la sfârşitul anului 1485 l-a determinat pe sultanul Baiazid să trimită o oaste care să încerce din nou înscăunarea pretendentului Hroiot. Luni, 6 martie, domnul Moldovei i-a întâmpinat pe turci la Şcheia, în ţinutul Romanului: „...şi a bătut Petru Hronoda pe Ştefan voievod şi a câştigat lupta şi Ştefan voievod a căzut de pe cal şi a zăcut printre morţi de dimineaţă până la prânz” (Cronica moldo-germană). În a doua jumătate a zilei se produce răsturnarea spectaculoasă a situaţiei, datorită a doi boieri credincioşi ai lui Ştefan: Pântece şi Purice. Primul, asigurând pe noul domn, Petru, că victoria este a lui, l-a scos din luptă şi l-a ucis; cel de al doilea, căutându-şi domnul, l-a scos dintre cadavre, ceea ce a îngăduit regruparea trupelor credincioase. „Astfel - zice cronicarul - a rămas Ştefan voievod stăpân în ţară, cu ajutorul lui Dumnezeu”.
toamna. Ştefan încheie pace cu Poarta. Înţelegând că o recuperare a cetăţilor Chilia şi Cetatea Albă era imposibilă doar cu forţe proprii şi într-o perspectivă imediată, precum şi faptul că puterile creştine nu mai doreau continuarea războiului cu turcii, Ştefan trimite la Poartă un sol care, predând haraciul, s-a întors aducând cuvântul de pace al sultanului. Consemnări mai târzii arată că haraciul fusese fixat la suma de 4.000 de galbeni.
1487
iunie, 13. Începe construcţia Bisericii Sfânta Cruce a mănăstirii de călugăriţe de la Pătrăuţi.
iunie, 8 - noiembrie, 13. Este construită Biserica Sfântul Procopie de la Bădeuţi (Milişăuţi).
1490
aprilie, 27 - septembrie, 20. Este construită biserica Sfântul Ioan din Vaslui.
1492
mai, 30 - octombrie, 28. Se zideşte Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău.
1493
iulie, 9 - 1494, octombrie, 12. A fost construită Biserica Adormirii Maicii Domnului de la Borzeşti.
1495
octombrie, 18. S-a terminat zidirea Bisericii Sfântul Nicolae din Dorohoi, construită pe vestigiile unui edificiu mai vechi.
noiembrie, 30. S-a terminat construirea Bisericii Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Huşi.
până în 1496.
Este construită Biserica Sfânta Paraschiva de la Şipot, Suceava.
1496
iulie, 4 - noiembrie, 8. A fost construită Biserica Naşterea Maicii Domnului a Mănăstirii Tazlău.
iulie, 26. Moare Alexandru, fiul lui Ştefan cel Mare; este înmormântat la Mănăstirea Bistriţa, ctitoria strămoşului său Alexandru cel Bun.
septembrie, 30. Se termină zidirea Bisericii Sfântul Nicolae de la Popăuţi, Botoşani.
noiembrie, 18. Se încheie ridicarea Bisericii Sfântul Mihail din Războieni, construită peste osemintele celor căzuţi la Valea Albă.
1497
iulie, 15 - 1498, noiembrie, 11. A fost construită Biserica Sfântul Ioan din Piatra Neamţ
septembrie, 26 - octombrie, 16. Armata polonă condusă de regele Ioan Albert asediază fără succes Cetatea de Scaun a Sucevei. Incursiunea poloneză avea ca scop principal înscăunarea unui frate al regelui ca domn al Moldovei.
octombrie, 19. Oştile polone părăsesc Suceava şi încep retragerea din Moldova după ce la insistenţele regelui Ungariei, Vladislav, este încheiat un armistiţiu.
octombrie, 26, joi (Sfântul Mare Mucenic Dimitrie) - Lupta din Codrii Cosminului. Deşi bolnav, Ştefan cere să fie dus cu sania pe câmpul de luptă, acolo unde oştile moldoveneşti şi aliate (turceşti, ungureşti şi munteneşti) luptau împotriva regelui Ioan Albert. Oştile lui Ştefan îi atacă pe polonezi în pădurea Cosminului „prăbuşind codrul peste ei, tăindu-i şi omorându-i fără milă”.
octombrie, 29 - Lupta de la Lenţeşti. Oastea moldovenilor condusă de vornicul Sima Boldur înfrânge un corp de oaste polon trimis în sprijinul regelui Albert.
noiembrie, 14. A fost terminată construirea Bisericii Înălţarea Domnului a Mănăstirii Neamţ
decembrie, 6 (Sfântul Nicolae). La 40 de zile după lupta de la Codrii Cozminului, Ştefan face la Hârlău un mare ospăţ ostaşilor săi, pe care îi răsplăteşte cu daruri, întru pomenirea celor căzuţi în luptă.
după 1497
Ştefan cel Mare a construit în oraşul Suceava o biserică cu hramul Sfântul Dimitrie, în amintirea victoriei de la Codrii Cosminului.
1498
septembrie, 13. A fost terminată construcţia turnului clopotniţă şi a paraclisului cu hramul Sfântul Ioan cel Nou de la Mănăstirea Bistriţa.
1499
ianuarie, 5. Ştefan cel Mare atacă şi înfrânge o oaste turcească venind din Polonia.
iulie, 16. Este semnat, la Hârlău, în condiţii de egalitate, tratatul de pace moldo-polon.
decembrie, 6 (Sfântul Nicolae). A fost terminată Biserica Sfântul Nicolae din Bălineşti, ctitoria logofătului Ioan Tăutu.
1500
august - septembrie. Ştefan rupe legăturile cu Poarta, sistează haraciul şi trimite pe vornicul Boldur să incendieze cetăţile Chilia şi Cetatea Albă.
A început construirea Bisericii Înălţarea Sfintei Cruci de la Volovăţ.
Este realizat Steagul de luptă al lui Ştefan cel Mare, păstrat în prezent la Muzeul Naţional de Istorie a României.
1502
octombrie - noiembrie. Ştefan cel Mare ocupă Pocuţia, „ţara bunicului său”.
1503
aprilie, 27 - 1504. A fost zidită Biserica Coborârea Sfântului Duh a Mănăstirii Dobrovăţ.
septembrie, 8 - 1504, septembrie, 18. Este construită, pe locul unde a fost omorât Bogdan al II-lea, Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul de la Reuseni.
1504
sfârşitul lunii iunie. Medicul italian Hieronimo da Cesena, un chirurg de la Buda şi un altul, trimis de hanul tătar, îi ard lui Ştefan cel Mare rănile care îi cuprinseseră amândouă picioarele.
iulie, 2, marţi. La ceasul al patrulea din zi (ora 10 dimineaţa), moare, în Cetatea de Scaun a Sucevei, Ştefan cel Mare. Este înmormântat, câteva zile mai târziu, în naosul bisericii Mănăstirii Putna.
Sus
1871
august, 15 (Adormirea Maicii Domnului). Prima mare serbare naţională de la Putna. Au participat circa 3000 de români din toate provinciile ţării. Printre ei se aflau: Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Mihail Kogălniceanu, A. D. Xenopol, G. Dem. Teodorescu, Grigore Tocilescu, Dimitrie Gusti, Ciprian Porumbescu, pictorul Epaminonda Bucevschi. La hotarul mănăstirii cu satul se ridică un arc de triumf, pe al cărui frontispiciu strălucea inscripţia: „Memoriei lui Ştefan cel Mare, mîntuitorul neamului”. A. D. Xenopol rosteşte o cuvântare festivă; se interpretează „Imnul lui Ştefan cel Mare”, scris pentru această serbare de Vasile Alecsandri si pus pe note de Alexandru Flechtenmacher. Cu acest prilej a cântat Ciprian Porumbescu, tânăr de 18 ani, pe vioara vestitului lăutar Grigore Vindireu, declarând emoţionat tatălui său: „Tată, am cântat Daciei întregi!”.
1881
septembrie. Cu prilejul unei vizite în Bucovina, episcopul Melchisedec Ştefănescu, membru al Academiei Române, descoperă, la Mitropolia din Cernăuţi, faimosul Tetraevanghel de la Humor.
1904
Spiru Haret şi Nicolae Iorga au iniţiativa organizării la Bucureşti şi în alte oraşe ale ţării, precum şi în numeroase localităţi rurale, a unor festivităţi solemne întru pomenirea lui Ştefan cel Mare, cu prilejul împlinirii a patru veacuri de la moartea sa.
Inspirându-se din celebra miniatură a Tetraevanghelului de la Humor, pictorul Costin Petrescu zugrăveşte chipul slăvitului voievod, în mărime naturală.
Nicolae Iorga tipăreşte „Istoria lui Ştefan cel Mare, povestită neamului românesc”.
iulie, 3 (duminică). Are loc a doua mare serbare naţională de la Putna, organizată de un Comitet condus de Eudoxiu Hurmuzachi.
1905
Nicolae Iorga publică la Bucureşti cartea „Pomenirea lui Ştefan cel Mare”, în care sunt prezentate, cu lux de amănunte, manifestările prilejuite de comemorarea a patru veacuri de la moartea voievodului.
1926
august, 8. Din iniţiativa şi la stăruinţa Cercului studenţesc „Arboroasa” din Cernăuţi, se instalează în incinta Mănăstirii Putna bustul lui Minai Eminescu, în amintirea primei serbări a românilor de pretutindeni şi a primului congres studenţesc din august 1871, la organizarea cărora marele poet şi-a adus o contribuţie esenţială. Bustul este executat de sculptorul Oscar Han.
1954
Aniversarea a 450 de ani de la moartea voievodului este folosită de regimul comunist în scopuri propagandistice. În ciuda acestui fapt, în revista Patriarhiei Române este publicat un articol în care se face propunerea canonizării lui Ştefan cel Mare: „Persistenţa faimei lui de Sfânt, răspândirea ei continuă şi faptul că ea se întemeiază pe fapte măreţe, de o vrednicie rară şi aproape unică, în felul ei, pentru Sfânta noastră Biserică Ortodoxă, socotim că îndreptăţesc cârmuirea bisericească să consacre cultul popular şi printr-o hotărâre formală de canonizare... socotim că Mitropolia Moldovei şi Sucevei ar împlini o faptă bineplăcută lui Dumnezeu şi ar răspunde şi simţămintelor de evlavie ale credincioşilor săi dacă ar rândui prăznuirea în rândul sfinţilor a lui Ştefan cel Mare, binecredinciosul Domn şi apărător al dreptei credinţe.”
1957
aprilie, 14. Un mare număr de persoane, majoritatea studenţi, participă la Putna la aniversarea a 500 de ani de la urcarea lui Ştefan cel Mare pe tronul Moldovei. Serbarea, iniţiată de un mic grup de studenţi ieşeni, a fost transformată de organele de Securitate într-o „serbare a tăcerii”. Un an mai târziu, cei patru organizatori sunt arestaţi şi primesc între 8 şi 10 ani de închisoare „pentru delictul de uneltire contra ordinii sociale”.
1992
iunie, 20. Membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române semnează actul de canonizare a Dreptcredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, cu data de prăznuire la 2 iulie.
2004 Anul UNESCO „Ştefan cel Mare şi Sfânt”
aprilie, 18 - 25. Se desfăşoară la mănăstirea Putna simpozionul internaţional de istorie „Ştefan cel Mare şi Sfânt. Atlet al credinţei creştine”.
iunie, 29 (Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel). Cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la trecerea la Domnul a Sfântului Voievod, peste 500 de tineri, în mare parte membrii ai Asociaţiei Studenţilor Creştin Ortodocşi Români şi ai Ligii Tinerilor Creştin Ortodocşi Români din întreaga ţară, pornesc într-un pelerinaj, pe jos, de la Suceava la Putna. Plecarea se face de la Cetatea de scaun a Sucevei după Dumnezeiasca Liturghie săvârşită aici de un sobor de preoţi condus de Înalt Prea Sfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi al Rădăuţilor şi de Prea Sfinţitul Gherasim Putneanul.
iulie, 2 - 500 de ani de la Adormirea Sfântului Ştefan cel Mare. În prezenţa a mii de credincioşi, în ziua prăznuirii Sfântului Ştefan cel Mare, la mănăstirea Putna are loc Dumnezeiasca Liturghie oficiată de un sobor de 154 de slujitori. În fruntea soborului s-au aflat Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist, membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, reprezentantul Patriarhiei Ecumenice, Înalt Prea Sfinţitul Ghenadios de Sasima şi Prea Fericitul Sava, conducătorul Bisericii Ortodoxe din Polonia. Între cei prezenţi s-au aflat numeroase oficialităţi şi cei peste 500 de pelerini care au plecat din Suceava pe 29 iunie şi care au ajuns la Putna în dimineaţa acestei zile, după ce au parcurs pe jos distanţa de 72 de kilometri dintre cele două localităţi.
30 septembrie - 31 octombrie. Muzeul Vatican găzduieşte expoziţia „Ştefan cel Mare. Punte între Orient şi Occident”.
2005
ianuarie, 2. Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, a luat fiinţă Centrul de Cercetare şi Documentare „Ştefan cel Mare” al Sfintei Mănăstiri Putna.
2006
octombrie, 21. Ştefan cel Mare este desemnat cel mai mare român al tuturor timpurilor în campania „Mari Români” organizată de Televiziunea Română, acumulând 77.493 de voturi (21,30%) din totalul de 363.846 de voturi exprimate.
2007
aprilie, 12 - 550 de ani de la urcarea lui Ştefan cel Mare şi Sfânt pe tronul Moldovei. Sunt organizate diferite manifestări culturale şi religioase prilejuite de acest eveniment. La Doljeşti se oficiază o slujbă de pomenire condusă de Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul.
septembrie, 3-5. Are loc simpozionul internaţional de istorie de la mănăstirea Putna dedicat lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.
Sus
